PasiLiberi.ro e un loc în care, citind despre film, dai click și pe schi. Și, citind despre turism, dai click și pe teatru. E un loc în care ți se pune filmul în brațe, teatrul pe genunchi, clăparii în picioare și rucsacul în spate.

Am ales, deci, cinci domenii (film, teatru, schi, turism, viață), cu un numitor comun: libertatea de mișcare. Fără mișcare suntem falși. Fără libertate suntem triști. Fără idei suntem mici.

Bine ai venit pe site-ul celor ce nu sunt falși, triști și mici.

prin-lume

2015. Top momente

E pentru a doua oară când accept provocarea LiterNet de a scrie ceva despre cele mai importante momente din anul care s-a încheiat. Prima oară fusese în 2014 și, la fel ca și acum, mă vedeam în postura onorantă de a mi se cere părerea și de a spune ceva personal despre ceva universal. Anul

Stop-joc

Dacă 27 de oameni ar fi murit într-un sat, toată lumea s-ar fi oprit în loc. Nimeni n-ar mai fi lucrat, s-ar fi tras clopotele și toți ar fi ieșit pe la porți. În București, însă, vrând-nevrând, detaliile se pierd. „Apa” în care se dizolvă pliculețul de tragedie e atât de adâncă, încât nici n-ai

Mirosul din cutia cu diafilme

În dulapul din stânga, jos, unde nu mai am decât niște casete cu Ace of Base, e o cutie roșie, veche. Capacul abia mai stă pe ea, iar cutia, de pe care eticheta s-a dezlipit de mult, e tocită la colțuri de zici că a căzut pe scări. Așa arată, azi, cutia mea cu diafilme.

Creștinul român

Când eram mic, mergeam la Adunare cu bunica din partea tatălui, dar și la Liturghie, cu bunica din partea mamei. Îmi plăcea și într-un loc, și în altul. Mai târziu, mergeam la baptiști, fiindcă aveam niște veri pe acolo, pentru ca, în liceu, să devin organistul bisericii luterane din oraș și, simultan, membrul ardent al

1 martie, Alba Iulia. Fiți mulți.

În clasele I-IV, după ce vedeam o casetă cu bătăi, ne băteam. Karate. Eram buni. Mai târziu, am descoperit țevile cu cornete și ne jucam pac-pac. Durea, că aveau ac în vârf. Dar eram duri. Sufeream cu haznă și, mestecând șmecherește guma cerșită de la șoferii de tir, eram supereroii de cartier, care se rușinau

2014. Top momente

E entuziasmant și greu, totodată, să definești un an prin câteva momente de vârf pe care le-a avut. 2014, în cazul meu cel puțin (și nu pot decât subiectiv să fiu în textul de mai jos), a însemnat o maturizare forțată a felului meu de a fi cu mine însumi și cu lumea din jur.

Am plecat din țara voastră

Am plecat din țara voastră. Vă scriu de pe alt continent, dintr-o țară atât de îndepărtată, încât atunci când e dimineață la mine, aici, la voi e seară. Și invers. Mi-am strâns boarfele, mi-am pupat familia, iubita, jobul, microbuzul de navetă și am tulit-o. Nu vă zic unde. Dar de plecat, am plecat. Iar acum,

Articole recente

  • Mos Nichifor

    Când vine vorba de teatru, Bucureștiul e aștept...

  • MMXX

    Știți, când spui „film”, spui intrigă, spui spe...

  • Neliniște

    Primul meu FNT – sau, ca să mă exprim corect și...
  • Four daughters 1

    Four daughters

    Mă aflu din nou la București, după câţiva ani d...

  • Libertate

    Într-un fel în care cred că mă pot înțelege doa...

Articole recente

GET A FREE QUOTE

Please fill this for and we'll get back to you as soon as possible!

TOP