În clasele I-IV, după ce vedeam o casetă cu bătăi, ne băteam. Karate. Eram buni. Mai târziu, am descoperit țevile cu cornete și ne jucam pac-pac. Durea, că aveau ac în vârf. Dar eram duri. Sufeream cu haznă și, mestecând șmecherește guma cerșită de la șoferii de tir, eram supereroii de cartier, care se rușinau
Noi nu suntem speologi. Noi n-avem cordeline, costume de neopren și căști. Lanterna aia mică, de pus pe cap, ne-o punem doar dacă facem grătar, seara, așa că suntem la mare distanță de ceea ce înseamnă cunoașterea în profunzime a unei peșteri. În schimb, noi suntem altceva. Suntem turiști, din-ăia cu ghete second și rucsac
Dacă v-aș arăta imagini cu Piatra Secuiului, din Apuseni, și v-aș spune că sunt din Tibet sau Japonia, m-ați crede. Stâncile enorme, înălțate parcă brusc din câmpie, ca și când n-ar trebui să fie acolo, te trimit cu gândul la cele mai stranii locuri din Asia. Locuri unde, de obicei, nu ajungi decât dacă dai
Poate cel mai frecvent of al românului este că în România nu e ca „pe dincolo”. Un „dincolo” îndepărtat, vag, un „dincolo” superior, frumos, curat, bine gândit. În orice caz, un „dincolo” cum noi n-avem. Ei bine, dragi emițători de of-uri, poate știați, poate nu, dar avem. Bine, nu făcut de mână românească, dar avem.
Un turn alb, un zid scund și o portiță din scânduri vechi. Te afli la biserica unitariană din Rimetea, locul în care vei putea înțelege cel mai bine liniștea satului și spiritualitatea așezată, lină, fără contorsiuni a oamenilor de acolo. Nu exagerez descrierea. Cine a fost măcar într-una din bisericile de secol XVIII sau, mai
Milioanele de tineri care își strică ochii pe YouTube, zilnic, dând click după click în căutare de war scenes, headshots, graphic footage 18+ etc., vor lua o pauză după ultimul film al lui Clint Eastwood. American Sniper te satură de orori și dramă, cât pentru o lună de orori și dramă împrăștiate pe net și